La început am fost gălăgioșii din USR. Un fel de colegii din spatele clasei pe care profesorii îi
lasă să își vadă de treabă, atâta timp cât nu strică ceva. În timp, ne-am transformat dintr-un
grup tematic cu caracter informal într-o organizație internă cu regulament propriu, cu
departamente funcționale și instituționalizate. Am devenit o ramură de sine stătătoare a Uniunii
Salvați România.
Tineri adulți la început de carieră, studenți, liceeni în an terminal sau proaspăt căsătoriți, cu toții
am construit USR Tineret pentru a schimba modul în care tinerii sunt percepuți și tratați în
politica românească. Pe deplin conștienți de problemele cu care ne confruntăm în fiecare zi în
România, luptăm pentru îmbunătățirea vieții fiecărui tânăr și pentru o voce mai puternică a
tinerilor atunci când se discută opțiuni de politici publice care-i afectează în fiecare moment al
vieții.
Inspirați de valorile liberale care ne-au adus la aceeași masă, influențați de evenimentele din
ultimii doi ani față de care ne-am asumat poziții comune și determinați să lucrăm împreună
pentru promovarea politicilor importante pentru viața fiecărui tânăr din România, ne asumăm
prezentul document de viziune, ghidați după principiul:
Indivizi puternici într-o societate sănătoasă
Deși în discursul public din România de astăzi, actorii politici și societatea civilă nu încetează
din a ne reaminti importanța tinerilor - „viitor al țării” - în dezvoltarea României, tinerii sunt în
realitate aruncați la marginea dezbaterii politice, instrumentalizați în discursuri populiste și ținuți
departe de orice acces relevant la resurse sociale, economice și politice.
În rândul tinerilor, inegalitățile și inechitățile sociale au ajuns la un nivel fără precedent în istoria
contemporană. Tinerii născuți în familiile care au avut cel mai mult de câștigat de pe urma
tranziției se pregătesc de marele transfer intergenerațional și de preluarea majorității resurselor
economice din țară, dobândite de generațiile precedente prin clientelism, corupție și capturarea
statului.
Majoritatea covârșitoare a tinerilor se lovesc, însă, de o realitate radical diferită. Mulți tineri,
lipsiți de oportunități și de servicii publice inclusive, nu reușesc nici să termine liceul. Din rândul
celor mai norocoși, care ajung chiar studenți, puțini sunt cei capabili să se dedice integral
studiului - în lipsa unei familii care să le asigure susținerea financiară necesară, sunt forțați de
împrejurări să își găsească locuri de muncă plătite precar, pentru a acoperi costul studiilor și al
traiului într-unul din centrele universitare ale țării.
Generațiile tinere au crescut într-o Românie unde contractul social a fost călcat în picioare,
unde încrederea între cetățeni și încrederea cetățenilor în stat - elemente fără de care nu poate
exista o societate sănătoasă - au devenit inexistente. Tinerii sunt aruncați într-o competiție
toxică unii împotriva altora, iar solidaritatea, din caracteristică crucială a dezvoltării societății, a
fost transformată într-o slăbiciune.
În acest context sumbru, credem că România are obligația fundamentală de a crește indivizi puternici într-o societate sănătoasă.
Lupta pentru egalitate de șanse, apărarea competiției pe piață, sprijinirea inițiativei private și
lupta împotriva corupției trebuie să constituie uneltele principale pentru a remedia, în anii
următori, dezechilibrele uriașe rezultate din 30 de ani de stat capturat de interese obscure.
Sprijinirea fiecărui individ pentru a-și atinge potențialul pe care-l are, pentru a-l forma ca
participant activ la viața națiunii constituie principiul de bază din spatele tuturor principiilor și
politicilor pentru care luptăm ca organizație de tineret a primului partid cu adevărat liberal din
istoria contemporană a țării.
Pentru a-și apăra interesele și a deveni cu adevărat competitivă la nivel mondial, România are
nevoie de indivizi puternici, pregătiți să ia inițiativa, adaptabili la schimbările imprevizibile dintr-o
lume aflată în plină transformare provocată de schimbările climatice, tranziția la o economie
post-industrială, înrăutățirea contextului de securitate și pace la nivel internațional și dispariția
consensului politic și social care a construit lumea europeană de astăzi.
Din toate aceste considerente, formulăm următoarele principii fundamentale, asociate de
viziunea noastră asupra direcției pe care politicile publice asociate acestor principii trebuie să o
ia.
Credem că toți tinerii trebuie să își înceapă viața de adult cu șanse egale, statul
intervenind doar atunci când acest lucru nu este o realitate.
În acest sens, cerem ca statul să acorde o importanță capitală integrării fiecărui tânăr în
societate ca adult sănătos, activ civic și productiv economic. Credem că orice strategie în acest
sens nu poate pleca decât de la principiul adaptării resurselor pentru situația particulară a
fiecărui tânăr, după principiul „1 tânăr = 1 soluție”.
Cei care doresc să urmeze studii universitare și au capacitatea să o facă trebuie sprijiniți pentru
a-și completa studiile cu succes fără a fi nevoiți să-și compromită timpul dedicat studiului pentru
a munci pentru subzistență. Sistemele complicate de burse sociale și prioritate la cămin,
administrate neunitar de fiecare universitate, s-au dovedit a fi ineficiente. Susținem înființarea
unui organism independent, administrat de un consiliu format din reprezentanți ai studenților,
universităților și instituțiilor de stat relevante, care să se ocupe exclusiv de îmbunătățirea calității
vieții a studenților, printr-un sistem unitar de buse sociale, ajutoare specifice de necesitate,
precum și investiția în cămine moderne și asigurarea accesului la cămine universitare decente
pentru toți studenții care au nevoie.
Credem că toți tinerii trebuie să se bucure de oportunități economice adaptate
intereselor, pasiunilor și competențelor acestora.
Inițiativa privată stă la baza economiei de piață. Susținem restructurarea fundamentală a
învățământului preuniversitar și postliceal pentru a reda tinerilor care doresc să urmeze o
carieră în sectorul privat șansa de a-și dezvolta competențele în strânsă legătură cu interesele
și pasiunile acestora.
Susținem viziunea unui învățământ universitar concentrat pe cercetare și inovare de înaltă
calitate, care să producă valoare adăugată pentru cunoașterea autohtonă și să ajute
dezvoltarea competitivității economice a României. Credem că învățământul universitar trebuie
să formeze cercetători în primul rând și respingem viziunile care reduc universitățile la simple
fabrici de forță de muncă.
În găsirea unui loc de muncă adaptat fiecăruia, niciun tânăr nu ar trebui să rămână captiv
mediului geografic în care s-a născut. Susținem un rol puternic al statului în asigurarea unui
climat prietenos pentru mobilitatea în muncă, ținând cont și de aspectele sociale și psihologice
ale acestui fenomen, astfel încât mobilitatea să fie o oportunitate, nu o povară.
Niciun tânăr nu ar trebui să rămână prizonier unor alegeri greșite din punct de vedere
profesional la început de carieră. Statul trebuie să asigure infrastructura necesară pentru
procesele de reconversie profesională și învățare pe tot parcursul vieții, precum cursuri,
traininguri și programe de durată medie și lungă.
O atenție sporită trebuie acordată alfabetizării digitale a tinerilor. Susținem regândirea sistemului
de evaluare a competențelor digitale din cadrul examenului de bacalaureat, astfel încât acesta
să se petreacă în mai multe etape pe parcursul anilor de liceu, și să acționeze ca un veritabil
sistem de feedback pentru îmbunătățirea competențelor într-o manieră adaptată fiecărui elev.
Credem cu tărie că România nu se poate dezvolta fără includerea corespunzătoare în piața
muncii a tuturor tinerilor cu dizabilități. Credem că statul trebuie să adopte măsurile necesare
pentru a asigura o pregătire corespunzătoare fiecărui tânăr cu dizabilități, cât și intervenții
punctuale pentru a le asigura acestora oportunități de angajare și de carieră.
Credem că toți tinerii trebuie să aibă acces la servicii de sănătate croite pentru
această categorie de vârstă și adaptate la nevoile fiecărui individ.
În acest sens, credem că sistemul de sănătate publică, cât și sistemul public de asigurări de
sănătate trebuie să acorde o atenție specială nevoilor tinerilor, mai ales în materie de îngrijire
preventivă a sănătății, sănătate psihică, precum și sănătatea sexuală și a reproducerii.
Mai mult ca niciodată, fenomenele și restricțiile cauzate de pandemia de COVID-19 au scos la
iveală starea vulnerabilă a sănătății psihice a tinerilor, care se confruntă din ce în ce mai mult cu
probleme precum anxietatea, depresia, izolarea socială sau crizele de identitate. Suntem
convinși că arhitectura actuală de sănătate psihică nu răspunde nevoilor tinerilor, nici pe partea
de informare și prevenție, și cu atât mai puțin pe partea de tratament și îngrijire de specialitate.
Lipsa de acces la resurse de sănătate psihică e cauzată atât de incapacitatea instituțiilor
specializare de a informa corect și complet tinerii privind sănătatea lor psihică, prin strategii care
să lupte împotriva stigmatului social asociat tulburărilor și afecțiunilor psihice și care să
promoveze servicii de sănătate preventivă în acest domeniu, cât și de acoperirea insuficientă a
costurilor aferente prevenției și tratamentului problemelor de sănătate psihică din bugetul public
de asigurări de sănătate. Susținem introducerea unui sistem integrat de protejare și îngrijire a
sănătății psihice, adaptat persoanelor tinere, inclusiv prin parteneriate cu organizațiile
non-guvernamentale specializate, care să fie accesibil tuturor tinerilor, indiferent de situația lor
financiară.
În momentul de față, România nu dispune de un serviciu comprehensiv de prevenție, depistare
și tratament al infecțiilor cu transmitere sexuală. Costul analizelor este deseori prohibitiv pentru
majoritatea tinerilor, iar accesul la sprijin profesional dedicat este limitat, mai ales din cauza
stigmatului cu care tinerii de confruntă atunci când vorbesc despre viața sexuală cu personal
medical, și în special cu medicul de familie. În rapoartele oficiale ale Institutului Național de
Sănătate Publică, ratele de incidență ale infecțiilor cu transmitere sexuală sunt chiar și de 50 de
ori mai mici decât cele din state precum Franța, Regatul Unit sau Statele Unite, lucru care indică
o subraportare masivă, endemică sistemului de sănătate. Conform statisticilor din alte state,
grupa de vârstă 18-29 de ani este principala afectată de infecții cu transmitere sexuală,
constituind, în toate țările, majoritatea cazurilor depistate.
Sprijinim, în acest sens, stabilirea unui set complet de analize de depistare a infecțiilor cu
transmitere sexuală care să fie disponibil gratuit, cel puțin o dată pe an, tuturor tinerilor din
categoriile de vârstă vizate. Dorim ca o atenție specializată să fie acordată acelor categorii
considerate în strategiile de sănătate sexuală la nivel european și mondial drept categorii de
risc. Solicităm, inclusiv prin utilizarea de fonduri europene, înființarea unui sistem structurat de
centre județene de prevenție, depistare și tratament al infecțiilor cu transmitere sexuală, precum
și a unor centre pilot cu servicii specializate integrate (sanitar-social-familial) pentru tineri în
marile centre universitare, mai ales prin cooperarea cu organizațiile non-guvernamentale
specializate.
Totodată, cerem respectarea legii și aplicarea reală și imediată a articolului 661 litera b) din
Legea privind reforma în domeniul sănătății, care prevede ca minorii cu vârsta între 16 și 18 ani
să poată accesa serviciile medicale legate de sănătatea sexuală și reproductivă fără
consimțământul sau informarea părinților.
Credem că toți tinerii trebuie să primească o educație de calitate, pentru a-i
pregăti pe aceștia să devină cetățeni activi și implicați în societate.
Dorim organizarea unei adevărate dezbateri la nivel național privind restructurarea sistemului de
educație, care să fie construit pe competențe și nu pe materii, pe construirea unor cetățeni
liberi, adaptabili și pregătiți să funcționeze într-o lume și o piață a muncii în continuă schimbare.
Cetățenii pregătiți și informați, consțienți de importanța domniei legii și a drepturilor lor
fundamentale, fiind necesari pentru construirea unei democrații puternice, susținem
introducerea educației civice obligatorii în fiecare an de învățământ preuniversitar. Aceasta
trebuie să cuprindă elemente aplicate de educație juridică, administrativă, financiară sau despre
mass media, dar și acele deprinderi fundamentale pentru înțelegerea drepturilor fiecăruia și
respectarea drepturilor celorlalți și participarea activă la viața democratică a țării.
Fiecare parte a identității unui adult este creionată în mod fundamental prin educația care-l
formează în anii pubertății și adolescenței. Acest lucru include inclusiv viața sexuală, care
trebuie înțeleasă și trăită responsabil, atât din punct de vedere al protejării sănătății, cât și din
punct de vedere al respectului pentru ceilalți oameni. Eliminarea sexului ca subiect tabu,
tratarea lui ca parte integrantă din viața unui om, înțelegerea riscurilor de sănătate asociate,
identificarea rapidă a acestora dacă și când apar, adoptarea unor deprinderi sănătoase de
planificare familială și înțelegerea cuprinzătoare a noțiunii de consimțământ sunt elemente
fundamentale în formarea unei vieți sexuale sănătoase și responsabile. În acest sens, susținem
introducerea educației sexuale ca materie obligatorie în învățământul preuniversitar, cu un
conținut adaptat fiecărei categorii de vârstă.
Credem că toți tinerii trebuie să aibă posibilitatea de a-și construi o familie după
un model adaptat, care să răspundă planurilor, nevoilor și intereselor fiecăruia.
Evoluțiile sociale din țara noastră au condus la dezvoltarea mai multor modele alternative de
viață de familie, în afara căsătoriei dintre un bărbat și o femeie împreună cu fiii și fiicele
acestora. Acest fapt este vizibil în analizele de specialitate care tratează acest subiect, mai ales
numărul crescând al copiilor născuți în afara căsătoriei, dar și numărul cuplurilor căsătorite care
nu doresc să aibă copii. Fenomenul este recunoscut și de jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului, care specifică obligația statelor părți de a recunoaște viața de familie care
nu se întâmplă doar prin intermediul căsătoriei dintre un bărbat și o femeie. Susținem, în acest
sens, introducerea parteneriatelor civile, atât pentru cuplurile de același sex, cât și pentru
cuplurile de sex diferit, care să permită cuplurilor să intre într-un veritabil contract adaptat
planului personal de construire a propriei familii.
Totodată, credem că dreptul indivizilor de a-și construi familia după propria viziune trebuie să
includă și susținerea acestora pentru a-și atinge țelul. Observăm necesitatea susținerii cuplurilor
care doresc să aibă copii fără să le fie afectată carieră, prin servicii dedicate de creșe publice
sau legiferarea unui model de baby-sitting. Insistăm pe susținerea familiilor din medii
defavorizate, în așa fel încât acestea să-și poată crește copiii prin asigurarea unui trai decent și
a unor oportunități egale cu toți ceilalți copii. Susținem însă și dreptul familiilor de a opta pentru
a nu avea copii, și în acest sens ne opunem cu fermitate oricăror propuneri de intervenții ale
statului pentru a impozita suplimentar sau a trata discriminatoriu cuplurile fără copii sau
persoanele celibatare.
Credem că toți tinerii trebuie să se bucure de un mediu sănătos, iar că statul
trebuie să folosească resursele publice pentru a le da acestora oportunitatea de a
adopta comportamente sustenabile.
Mobilitatea, capacitatea de a se deplasa, e motorul fundamental al tuturor relațiilor din societate
și din economie. Susținem dreptul indivizilor de a opta pentru un model de transport adaptat
intereselor și nevoilor lor, care să respecte noile strategii în termeni de mobilitate inteligentă și
sustenabilă adoptate la nivel european. Astăzi, pentru majoritatea tinerilor români, permisul de
conducere și mașina personală nu sunt doar opțiuni pentru care pot opta prin exercitarea unei
alegeri cu adevărat libere, ci au devenit adevărate necesități, lipsa acestora limitându-le accesul
la servicii publice, oportunități de angajare, interacțiune cu ceilalți membrii ai societății și
participarea la viața publică. Dorim ca statul și autoritățile locale să își concentreze eforturile pe
extinderea accesului la servicii de transport public local și regional, de transport feroviar de
pasageri, precum și promovarea intensivă a modelului de car-sharing.
Centrele urbane constituie poli de atracție pentru tinerii din România, fie pentru studii, fie pentru
căutarea unor oportunități de carieră. Spațiul urban trebuie să răspundă nevoilor tuturor
utilizatorilor săi, tinerii constituind un grup esențial pentru dezvoltarea și creșterea
competitivității orașelor. Susținem regândirea strategiilor de dezvoltare urbană astfel încât
spațiul public să fie alocat echitabil tuturor formelor de transport, mai ales transportului colectiv
de persoane, modelului de car-sharing, precum și transportului cu bicicleta. Susținem
regândirea strategiilor privind folosirea spațiului public, astfel încât acestea să se concentreze
pe elementul principal al peisajului urban - pietonul.
Susținem creșterea accesibilității mobilității în spațiile rurale și suburbane, inclusiv prin studierea
oportunității introducerii unor sisteme de transport public regional integrat, și a asimilării
conceptului de transport la cerere („transport on demand”) pentru zonele cu densitate slabă.
Susținem restructurarea strategiilor privind accesul tinerilor la locuințe, astfel încât acestea să
răspundă la nevoile tuturor tinerilor. Oportunități egale trebuie oferite atât tinerilor care doresc să
devină proprietari, cât și celor care optează pentru chirii. O piață a chiriilor flexibilă și adaptabilă,
corectată pentru a asigura accesul tinerilor la locuințe, constituie un element major al
competitivității și adaptabilității economiei românești, eficientizând mobilitatea forței de muncă și
asigurând reașezarea deficturilor sau a surplusurilor de forță de muncă dintr-o zonă geografică.
Dat fiind aportul pe care-l aduc tinerii, studenți sau proaspăt angajați, la dezvoltarea și
competitivitatea centrelor urbane, susținem introducerea unor mecanisme reale de consultare a
tinerilor în elaborarea strategiilor de dezvoltare locală și planurilor de urbanism ale unităților
administrativ-teritoriale. Orașele trebuie construite pentru tineri, nu doar pe spatele acestora.
Credem că toți tinerii, indiferent de activitate profesională, origine socială sau
putere financiară, trebuie să aibă posibilitatea să fie conectați la contextul
internațional de care România este dependentă și să interacționeze cu ceilalți
tineri europeni și de pe tot globul.
Schimburile de experiență europene și internaționale trebuie să fie accesibile tuturor tinerilor, iar
societatea trebuie să-i sprijine și să-i încurajeze să apeleze la astfel de oportunități. Programe
precum Erasmus trebuie complementate de programe la nivel național, astfel încât acestea să
devină accesibile câtor mai multe categorii de tineri, iar sprijinul trebuie adaptat în așa fel încât
să răspundă la situația fiecărui tânăr în parte.
Conectarea tinerilor la Europa și la restul lumii trebuie, totodată, însoțită de măsuri punctuale
pentru oprirea fenomenului de emigrație a tinerilor. Credem că statul are o obligație pozitivă de
a-i asigura fiecărui tânăr dreptul de a se dezvolta în țara care s-a născut, iar tinerii care optează
să plece, forțați de împrejurimi, trebuie ajutați să se întoarcă prin răspunsuri adaptate acestei
categorii la fiecare din măsurile de politici în care credem.
Credem că toți tinerii trebuie să se bucure de informare și sprijin specializat
atunci când cad pradă unor comportamente dăunătoare pentru individ și
societate, și nu să fie condamnați, demonizați sau transformați în infractori.
Am citit și studiat cu atenție literatura de specialitate din domeniul politicilor privind
reglementarea substanțelor naturale extrase din plantele canabis. Știm că există un consens în
rândul cercetărilor și experților din domeniu privind ineficacitatea politicii actuale privind
canabisul. Din acest motiv, susținem legalizarea produselor din canabis folosite în scop
medicinal și dorim abandonarea discursului neștiințific și lipsit de dovezi concrete din partea
autorităților statului care echivalează produsele din canabis cu substanțe psihotrope de sinteză,
dovedite ca fiind nocive pentru sănătatea umană.
În ceea ce privește politica generală asupra combaterii consumul de droguri, suntem convinși
că strategia actuală ‒ bazată pe demonizare, condamnare, portretizarea consumatorilor de
droguri drept criminali periculoși și impunerea unei politici penale punitive ‒ a eșuat lamentabil.
În ciuda tuturor eforturilor de intimidare a tinerilor prin acțiuni agresive ale instituțiilor de forță, a
tuturor campaniilor de informare publică ce se concentrează pe asocierea consumatorilor de
droguri cu criminalitatea și eșecul social, consumul de droguri a crescut în ultimii zece ani, iar
instituțiile statului par neputincioase împotriva marilor rețele de trafic. În acest context, dorim
discutarea urgentă a unei noi strategii de luptă împotriva consumului de droguri, care să trateze
fenomenul în primul rând ca o problemă de sănătate publică, și nu ca un fenomen infracțional
sau imoral.
Credem că toți tinerii trebuie să beneficieze de mai multe oportunități de a se
implica în viața politică a țării și să fie tratați cu respect și deschidere în
interacțiunea lor cu instituțiile statului.
Vom susține orice inițiativă de revizuire a Constituției care va permite tinerilor cu vârsta de peste
16 ani să participe, cu votul lor, la toate alegerile organizate în România și care va permite
tinerilor cu vârsta de peste 21 de ani să fie aleși în Camera Deputaților și în organele
administrației publice locale.
Credem că într-o țară în care jumătate din populație este alcătuită din femei, lipsa de
reprezentare corespunzătoare a acestora în viața democratică este un eșec colectiv al întregii
societăți, societate încă rămasă prizonieră unor prejudecăți discriminatoare la adresa femeilor.
Susținem, astfel, politicile menite să corecteze izolarea vocii femeilor, și mai ales a tinerelor
femei, prin intervenții punctuale pentru asigurarea unei reprezentări juste pe scena politică.
Interacțiunea tinerilor cu instituțiile statului a provocat, astăzi, un sentiment de nepuțință și de
lipsă de încredere în capacitatea instituțiilor statului de a răspunde eficient la nevoile tinerilor.
Sistemul administrativ, lipsit de orice interes să se adapteze limbajului direct și a apetenței
pentru spațiul digital preferat de tineri, sădește și mai multă neîncredere față de sectorul public,
văzut într-o lumină proastă de generația noastră. Pentru a reconstrui încrederea tinerilor în stat,
dorim adoptarea unei strategii unitare a furnizării de servicii ale instituțiilor statului adaptată
nevoilor și intereselor tinerilor.
Credem că toți tinerii trebuie să beneficieze de o plasă de siguranță socială care
să intervină, într-o manieră adaptată fiecărui individ, atunci când în viața unui
tânăr apar evenimente neprevăzute asupra cărora nu ar fi putut avea vreun
control.
Credem că toți tinerii trebuie să beneficieze de un pachet minim de servicii și beneficii sociale,
care să contribuie la promovarea incluziunii sociale, la eradicarea sărăciei în rândul acestora și
a oricărei forme de marginalizare socială. Credem că acest pachet trebuie, totodată, să
contribuie la integrarea tinerilor în câmpul muncii, precum și la reducerea riscului de sărăcie în
muncă al acestora.
În prezent, România este țara cu cea mai ridicată rată a copiilor cu risc de sărăcie din UE, în
special în rândul celor din medii rurale, cu dizabilități sau din familii rome. De asemenea,
România ocupă locul trei în UE în ceea ce privește numărul tinerilor care nu se află într-o formă
de învățământ sau în câmpul muncii. Mai mult, în contextul digitalizării și al noilor evoluții din
domeniul muncii, este de așteptat ca tinerii care părăsesc timpuriu școala și/sau rămân cu un
nivel scăzut de educație să devină și mai vulnerabili, ceea ce ar putea duce la o accentuare a
inechităților sociale și a riscului de sărăcie.
În acest sens, considerăm că este esențial ca statul să furnizeze, pe de o parte, servicii
integrate de sănătate, educaționale și sociale, și să garanteze accesul tuturor copiiilor și tinerilor
la asistență medicală, educație, îngrijire, locuințe decente și nutriție adecvată.
Reamintim faptul că România are șansa Garanției pentru Tineret, un program european care își
propune să ajute tinerii aflați în situații dificile să se integreze pe piața muncii. Din nefericire,
până în acest moment, programul nu a fost implementat adecvat în România, fondurile atrase
având un impact limitat. Cerem ca implementarea Garanției pentru Tineret 2021 - 2027 să
devină o prioritate pentru România, astfel încât eșecul din trecut să nu se repete. Garanția
pentru Tineret este o șansă enormă pentru tinerii români, o șansă de care trebuie să profităm.
Pe lângă Garanția pentru Tineret susținem și implementarea cât mai rapidă a Garanției pentru
Copii, un program lansat în acest an de către Comisia Europeană. În acest sens, susținem
demersurile susținute de partidul nostru la nivel european pentru înființarea unei Autorități
Europene pentru Copii, care să coordoneze implementarea cât mai eficientă a Garanției pentru
Copii.
Adoptat în unanimitate
de către Congresul USR Tineret, reunit în format fizic
la București, la data de 24 iulie 2021
în virtutea articolului 9, alineatul 1, punctul b) din Regulamentul USR Tineret.